Credite

PREZENTATOR Lucian Cristescu
PRODUCATOR Speranta TV
PRODUCATOR EXECUTIV Andrei Badulescu
GRAFICA/ANIMATIE Andrei Badulescu/3D BADU; Cristiana Apostol/Cinesound Europe
CAMERA Daniel Scripcariu
MUZICA  Gabriel Brasov
TEXT  Lucian Cristescu
REGIA  Attila Peli
Vezi mai mult

DESIGN SUNET Daniel Scripcariu
EDITARE Attila Peli
MULTUMIRI Andreea Paun, Irina Anghel, Florin Ghetu, Flavia Peli, Aritina Barbulescu, Cristian Magura, Cristina Cuncea, Mihai Bolonyi, Costin Banica, Petrica Cristescu, AnaMaria Lupu, Dorin Aiteanu
COPYRIGHT SPERANTA TV 2018

Transcript

Puține lucruri din lume constituie o lecție mai strălucită despre ingeniozitatea și determinarea spiritului uman ca Marele Zid Chinezesc.
Vezi mai mult

Lung de 21.200 km, se întinde din Xianjang, în nordul Chinei, de-a lungul hotarului cu Mongolia până în peninsula Coreii. Înălțimea lui variază între 8 și 14 metri, iar lățimea sa medie depășește 6 metri.

Construirea lui luat 2.300 ani (din sec. VIII î.Hr. – până în sec. XVII d.Hr.). Peste un milion de oameni: armate întregi de soldați, prizonieri și simpli țărani au trudit la ridicarea lui. Doar în timpul împăratului Qin (220 î.Hr.), truda a costat viața a 400.000 oameni. Cronica spune că oasele lor au fost încastrate în Zid, transformându-l în cel mai lung cimitir.

Marele Zid urma să fie o barieră formidabilă pentru triburile războinice din nordul Chinei, puse pe jaf. Înălțimea lui, precum și turnurile sale cu garnizoane, erau garanția că nici un războinic nu va putea surmonta acest impenetrabil obstacol.

La o a doua vedere, marele Zid chinezesc ne oferă alte lecții, mult mai importante. În ciuda rezistenței sale, Zidul s-a dovedit a fi de niciun folos. De nenumărate ori a fost trecut de invadatori. Dar nu prin luarea cu asalt. Nici prin spargerea lui. Ci simplu: prin mituirea portarilor cu câțiva gologani. Ultima dată, în 1644, chiar generalul Wu Sangui, cel însărcinat cu paza lui, a deschis poarta invadatorilor Manciurieni, care au și adus sfârșitul dinastiei Ming.

Marele Zid ne dă de gândit. În primul rând, ne învață că nu condiția materială este cauza deteriorării lumii, ci omul. Să spargi betonul cere mult efort. Să corupi un om e treabă ușoară, de câteva bancnote…

În al doilea rând, ne temem de necunoscuți, de omul de afară. Stăm cu garda ridicată în anticiparea loviturilor lui, în timp ce continuăm să fim surprinși de loviturile oamenilor din înăuntru, oameni cărora ne-am deschis sufletul.

În al treilea rând, pare imposibil să acceptăm că omul din înăuntru se află chiar aici, în lăuntrul nostru. Doar o minte matură poate recunoaște că adevăratul dușman, vrăjmașul din umbră, se află ascuns chiar în noi. Este nevoie să exemplific?

Iată, pornim în viață cu planuri și idealuri mărețe… dar ne trezim trădându-le. Ne surprindem că ne trădăm crezul, iubirile, valorile, așteptările, de cele mai multe ori pe nimic, ca și păzitorii Zidului.

Cine descoperă această cea mai mare lecție, va pricepe că n-avem nevoie de o strategie îndreptată spre afară, ci de una îndreptată spre noi înșine. Pentru că dușmanul se ascunde în noi și chiar ne este drag. Este „inima”, cea în care ne punem încrederea, cu toate că ne-a băgat de atâtea ori în necaz.  Așadar, „Păzește-ți inima mai mult decât orice, căci din ea ies izvoarele vieții!” (Proverbe 4:23)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here