Credite

PREZENTATOR Lucian Cristescu

PRODUCATOR Hope Discovery

PRODUCATOR EXECUTIV Andrei Badulescu

GRAFICA/EFECTE VIZUALE/COMPOZITARE Andrei Badulescu / AVAMUV

ILUSTRATOR Diana Ivan

EDITARE Attila Peli

MUZICA Gabriel Brasov

CAMERA Daniel Scripcariu Andrei Paraschiv

EDITARE SUNET Attila Peli

MULTUMIRI SPECIALE Irina Anghel, Florin Ghetu, Flavia Peli, Mihai Bolonyi, Costin Banica, Petrica Cristescu

TEXT Lucian Cristescu

REGIA Attila Peli

COPYRIGHT SPERANTA TV 2021

Aboneaza-te AICI:
https://www.youtube.com/channel/UC4rj…

Poate vrei sa VEZI cum a folosit Hitler Spiritismul în timpul războiului: https://www.youtube.com/watch?v=ok11w…

[/expand]

Transcript

Berlin, 3 Octombrie 1909. Doi bărbați în redingotă neagră sunau în dreptul ușii cu plăcuța gravată: „Frau Seidler, medium spiritist, clarvăzătoare…” O doamnă trecută de 50 le deschise: „Aa… Poftiți, d-le Ferenczi…”

.Vezi mai mult

 Așezați la o masă rotundă, tânărul Ferenczi puse pe masă o scrisoare sigilată, și-i zise: „Am revenit… Vrem să ne spuneți tot ce vă descoperă spiritul despre scrisoarea domnului profesor Phillips și despre dumnealui…” Apoi, arând spre colegul mai în vârstă: „Dânsul doar mă însoțește…” După un ceas plin de revelații, cei doi ieșiră. Ferenczi jubila, pe când celălalt, care nu era altul decât maestrul său, Sigmund Freud, era de-a dreptul fascinat. Scrisoarea era chiar a lui, iar „Filips” era un nume fictiv, menit să elimine orice suspiciune. D-na Seidler nu doar că îi descrise preocupările și frământările proprii, ci dezvălui și unele… taine jenante pe care ar fi vrut sa nu le știe nimeni.   

Sigmund Freud era cel ce, cu 20 de ani înainte, participase la vestitele „demonstrații de vineri” ale marelui Charcot. Atunci descoperise tărâmul misterios al paranormalului. Acolo aflase despre noțiunea de „subconștient” (unconscious) inventată de magicianul Paracelsus. În subconștient, Paracelsus îngrămădise toate duhurile cerului și pământului. Veni apoi Franz Mesmer care, prin „mesmerism”  – crea „stări de conștiință alterată”, deschizând accesul către „subconștient”. În timp ce Mesmer pretindea că poate vindeca bolile, Charcot, la rândul său, dovedea că, intrând în „subconștient” prin hipnoză,  putea crea boala psihică! Contrariat, Freud, se hotărî să continue cercetarea misteriosului „subconștient”. 

Mai exista un motiv, mai profund, care-i hrănea ambiția. De prin anii 1870, anti-semitismul care fumega prin Europa l-a confruntat pe tânărul Sigmund cu discriminarea. Fusese respins la drept, doar pentru că era evreu. Ca medic întâmpina nenumărate bariere. Pentru toate acestea, mama relelor era una singură: Religia. Când, de ziua tânărului, bătrânul tată i-a trimis o Biblie, rugându-l s-o ia ca reper, Sigmund a reacționat. „Biblia? E un produs al fraudei! Nu există Dumnezeu! Totul este o iluzie! Religia este o formă de nevroză colectivă… și e unicul dușman în dezvoltarea civilizației…” Dacă Freud avea să reușească să explice supranaturalul ca simplă activitate a creierului, dându-i o față științifică, atunci Psihanaliza putea să ia locul religiei. 

Pus pe treabă, Freud încercase hipnoza, fără prea mult succes. Un raționament însă l-a iluminat: „Dacă visul – ca și hipnoza – nu are loc în stare de veghe, ci într-o stare de conștiință alterată, atunci voi putea intra în subconștient – prin vise!” Începând din 1900, Freud publică „Interpretarea viselor”, apoi „Semnificația ocultă a viselor”; și „Visul și Ocultismul.”

Asiduu, a cercetat telepatia, scrierea automată, clairvoyance, comunicările cu spiritele…. De teamă însă de a nu se compromite în ochii criticilor, Freud îl delegase pe Ferenczi să investigheze totul. „Destinul te-a ales să aduci la lumină ocultul,” îi scria el. „Cercetează-l, dar în secret… și păstrează tăcere absolută. Cunoști doar motivele mele secrete împotriva publicării informațiilor.”

În 1911, Freud devine membru al Societății pentru Cercetări Spiritualiste din Anglia ce investiga fenomenele oculte. Citindu-i rapoartele, Freud devenea tot mai deschis față de paranormal. În 1921, scria: „Nu sunt unul care să înlătur din start studiul fenomenelor oculte ca fiind neștiințifice, fără valore, sau periculoase… Fenomenele oculte par să descopere existența unor forțe spirituale reale – altele decât forțele psihicului uman sau animal.” Pe la 70 ani zicea fără sfială: „Dacă mi-aș putea trăi încă o dată viața, m-aș devota cercetării spiritiste, și nu psihanalizei.” 

În timpul căutărilor lui, Freud descoperise în yoga o altă versiune a propriei sale filosofii, cu mențiunea că yoga vorbește pe șleau de entitățile oculte, după cum zicea Gopi Krișna: „Scopul yogăi este de a realiza unirea cu ființe spirituale. Yoga este luarea în stăpânire de către un spirit.” 

Dacă inițial Freud înțelegea „subconștientul” ca pe un simplu rezervor a refulărilor și pornirilor reprimate, ulterior ajunge să-l vadă ca pe o… poartă spre ocult, cu demoni, spirite și posedări. El a denumit subconștientul: „a doua minte secretă” a omului, total detașată de mintea conștientă și responsabilă. Punând toate pornirile rele pe seama subconștientului ocult de care omul nu e responsabil, Freud proclama bunătatea intrinsecă a omului conștient. Și iată cum Freud reușește marea lovitură: Dacă omul nu este decât o victimă a subconștientului, fără vină pentru relele pe care le emană, atunci nu mai are nevoie nici de iertare și mântuire. Ca atare: „Adio, Isuse, cu Tine!” În felul acesta, psihanaliza a devenit cu succes una din religiile lumii seculare – chiar dacă e de obârșie ocultă, după cum însuși Freud aprecia. 

Paradoxal, în ciuda psihanalizei liberatoare, statisticile cunosc un trend exploziv al psihozelor. În 2019, 1 din 5 americani – asta înseamnă 52 milioane – experimentau boli mintale. În opinia vestitului psihiatru Karl Menninger, este rodul simțământului crescut al vinovăției. Însăși conștiința noastră ne reamintește că, indiferent de asigurările psihanalizei, purtăm responsabilitatea pentru toate faptele noastre: că „Dumnezeu va aduce orice faptă la judecată, cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rău.” (Eclesiastul 12:14)   

Incursiunea ocultului în onorabila știință a psihologiei nu se oprește la Freud. Protejatul acestuia, Carl Jung, va mai îmbogăți psihologia cu un nou set de speculații oculte, prezentate sub mantia științei. Despre acestea însă în episodul viitor… Până atunci ți-am pus un documentar bogat pe tema de astăzi:

Documentar: Declarații ale lui Sigmund Freud: „Dacă ar fi să mai trăiesc o dată viața, m-aș devota mai degrabă cercetării parapsihice, decât psihanalizei.” (Ernest Jones, The Life and Work of Sigmund Freud, 1957, p. 392) „Nu sunt unul care înlătur din start studiul așa-numitelor feonmene oculte ca fiind neștiințifice, ca lipsite de valore sau chiar ca periculoase. Dacă aș fi la începutul carierei mele științifice, în loc de a fi la sfârșitul ei, cum sunt acum, probabil că nu aș alege un alt câmp de lucru, în ciuda tuturor dificultăților.” (Ernest Jones, The Life and Work of Sigmund Freud, 1957, p. 12) „Sunt pregătit să renunț la opoziția mea față de telepatie, deși nu pot să aduc nicio contribuiție în a o explica în mod natural.” (Sigmund Freud, The Occult Significance of Dreams, 1925) „Nu mai e cu putință să dai la o parte studiul așa-numitelor fenomene oculte; ele par să descopere existența reală a forțelor parapsihice (spiritiste), altele decât forțele psihicului uman și animal.” (Brabant, Falzeder, & Giampieri-Deutsch, 1993, p. 66, citat în Thomas Rabeyron, Renaud Evrard, Historical and Contemporary Perspectives on Occultism in the Freud-Ferenczi Correspondence, în „Dans Recherches en psychanalyse” 2012/1 (n° 13), p. 98-111.) „În materie de ocultism, am ajuns smerit de când cu marea lecție pe care experimentul lui Ferenczi mi-a dat-o.” (William McGuire, The Freud/Jung Letters: The Correspondence between Sigmund Freud and C.G. Jung, 1974, p. 429) „Transferul gândului, posibilitatea de a simți trecutul sau viitorul, nu pot fi pur și simplu accidentale. Eu cred că telepatia este un eveniment parapsihic în om ce cauzează într-alt om un eveniment parapsihic similar.” (D. Farell, Freud’s ‘thought-transference’, repression, and the future of psychoanalysis,1983) Georges Devereux, în Psychoanalysis and the Occult (1953) redă 31 de citări din Freud cu referire la relația dintre subconștient și ocult. Rădăcinile psihologiei moderne: Régine PLAS, Naissance d’une science humaine : la psychologie, 2000, p. 16: „Primii psihologi, aproape cu toții, au fost implicați, direct sau indirect, în cercetarea parapsihologiei, ca de exemplu: percepția extrasenzorială sau telepatia.” George M. Beard, The Psychology of Spiritism, în „The North American Review”, iulie 1879, Vol. 129, No. 272, p. 65-80: „Ceea ce a fost spiritul pentru spiritiști, este subconștientul pentru psihologi.” Henri Ellenberger, Discovery of the Unconscious (1981) prezintă căile prin care tehnicile arhaice ale șanamului de inducere a extazului și-au făcut loc în gândirea psihanalitică. Corespondența dintre Freud și Ferenczi cu referire la parapsihologie: http://repository.essex.ac.uk/15798/1…

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here