Credite

PREZENTATOR Attila Peli
PRODUCATOR Speranta TV
GRAFICA/ANIMATIE Augustin Pop, Nicolas Weiss/POPIXAR STUDIO
CAMERA Daniel Scripcariu
EDITARE Popixar Studio
MUZICA Mihai Pitan
DESIGN SUNET Florian Ardelean / CINESOUND EUROPE
Vezi mai mult

CONSULTANTI Florin Ghetu
MULTUMIRI Andreea Paun, Irina Anghel, Florin Ghetu, Aritina Barbulescu, Cristian Magura, Cristina Cuncea, Mihai Bolonyi, Costin Banica, Petrica Cristescu, AnaMaria Lupu, Dorin Aiteanu
ECHIPAMENT furnizat de Speranta TV
TEXTUL & REGIA Attila Peli
COPYRIGHT SPERANTA TV 2018

Transcript

De când eram un puști, am fost fascinat de a întelege, de a cunoaște, de a demonstra. Atunci când m-am întâlnit cu matematica a fost iubire la prima vedere: rațională, argumentată, logică, avea răspuns la toate întrebările. Și tot cam atunci, mi s-a spus, și repetat, că credința religioasă este ilogică, este oarbă. Trebuie doar să crezi și să nu carecumva să cercetezi. Oricum, chiar dacă ai cerceta, nu ar avea nici o noimă.
Vezi mai mult

Și, toate formele de religie cu care m-am întâlnit până atunci, mi-au confirmat acestă ipoteză. Așa că m-am lipit de științe, în special de matematică, supranumită și știința științelor. Și pe bună dreptate, pentru că matematica este la baza tuturor științelor. Multă vreme am trăit cu ideea că știința și credința sunt diametral opuse. Totuși, a venit un moment în care am înțeles că lucrurile nu stăteau chiar așa.

În această serie voi încerca să susțin ceva complet contra-intuitiv, și anume: că matematica și credința religioasă sunt două sisteme care au același tip de construcție și sunt la fel de legitime. Să începem!

Vedeți pe ecran, bine-cunoscutul arbore al matematicii, cu cele 3 mari discipline: algebra, geometria și analiza, și cu sub-disciplinele lor. Undeva in zona trunchiului se află aritmetica și mai jos teoria mulțimilor, iar la bază gândirea logică.

Un desen sugestiv, însă desenatorul a omis să deseneze ceva foarte important: rădăcina arborelui, care este axiomatica. Ce este axiomatica? Un sistem axiomatic este un set de propoziții ne-demonstrabile, acceptate ca fiind adevărate de comunitatea științifică.

Așadar, matematica se sprijină pe un număr de propoziții ne-demonstrabile, pe care trebuie să le credem și să le acceptăm? Evident, ele se nasc din observarea lumii materiale, cum am spune sunt ”de bun simț”.

Să luăm cazul geometriei, cu care ne-am întâlnit cu toții în liceu. Îmi amintesc de surpriza pe care am avut-o atunci când profesorul ne-a spus: ”Scrieți! Axiomele geometriei euclidiene” – și a început să ne înșire afirmațiile pe care le vedeți pe ecran.

Apoi ne-a explicat că axiomele nu sunt demonstrabile, că trebuie să le accepți prin credință și sunt bazate pe bunul simț, pe intuiție. De exemplu, dacă luăm prima axiomă, este intuitiv, bunul simț îți spune că prin două puncte trece doar o dreaptă.

Cu toate acestea, șocul nu a fost cu nimic redus. Eu știam că matematica este opusul credinței, că totul este demonstrabil, că nimic nu poate fi pus la îndoială. Mai târziu, în facultatea de matematică, m-am obișnuit cu ideea, văzând că orice ramură a matematicii stă de fapt pe axiomatică.

Apoi, pe aceste propoziții ne-demonstrabile se construiește un întreg raționament, o construcție logică, în care propoziții adevărate, conduc în mod necesar la altele cu valoare de adevăr. Astfel, dacă ar fi să reconstruim arborele, am avea la bază axiomatica, sau bunul simț/intuiția, trunchiul ar fi construcția logică, iar coroana ar fi discipline ei, cu aplicabilitățile ei diverse.

Timp de mai mult de două mii de ani, bunul simț a lui Euclid, a fost suficient de bun pentru toți. Așa că axiomatica geometriei lui devenise demonstrată prin faptul că nimeni nu o contestase. Însă în secolul XIX, doi matematicieni au avut un alt bun simț, o altă credință, care a mai luat o piatră din soclul infailibilității matematicii.

Dar pentru toate acestea, te aștept pentru episodul de săptămâna viitoare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here