Credite

PREZENTATOR Lucian Cristescu

PRODUCATOR Hope Discovery

PRODUCATOR EXECUTIV Andrei Badulescu

GRAFICA/EFECTE VIZUALE/COMPOZITARE Andrei Badulescu / AVAMUV

ILUSTRATOR Diana Ivan

EDITARE Attila Peli

MUZICA Gabriel Brasov

CAMERA Daniel Scripcariu Andrei Paraschiv

EDITARE SUNET Attila Peli

MULTUMIRI SPECIALE Irina Anghel, Florin Ghetu, Flavia Peli, Mihai Bolonyi, Costin Banica, Petrica Cristescu

TEXT Lucian Cristescu

REGIA Attila Peli

COPYRIGHT SPERANTA TV 2021

Aboneaza-te AICI:
https://www.youtube.com/channel/UC4rj…

Poate vrei sa VEZI cum a folosit Hitler Spiritismul în timpul războiului: https://www.youtube.com/watch?v=ok11w…

[/expand]

Transcript

Mai, 1898, orășelul Küsnacht din Elveția. În grădina casei, tânărul Carl, de 23 de ani, săpa straturile de flori. Deodată, un pocnet ca focul unei arme răsună din bucătărie. Carl dădu fuga.

.Vezi mai mult

Mama care ședea la masă arătă spre bufet. Carl cercetă și… în coșul de pâine găsi lama cuțitului cel mare spart în patru bucăți. Nu după mult timp, o altă împușcătură alertă casa. De data asta, tăblia mare și groasă a mesei rotunde se despică, fără explicație. Ambele evenimente s-au petrecut odată cu vizita verișoarei sale, Helene Preiswerk. Fata de 15 ani moștenise din partea mamei o capacitate paranormală aparte. Avea vedenii, premoniții și în mod frecvent vorbea cu spiritele morților. Adesea cădea la pământ, în transă, și din ea răsunau voci bărbătești cu mesaje importante din lumea de dincolo. 

Tânărul, Carl Jung, student la medicină, era familiarizat cu fenomenele paranormale. Mama lui, dintr-o familie de spiritiști, era adesea văzută în compania duhurilor. Noaptea, mama devenea stranie și misterioasă. Odată, în crucea nopții, băiatu zări o figură nebuloasă și luminiscentă, venind dinspre camera ei. Capul îi era detașat de trup și zbura prin aer, iar trupul venea după. Carl însuși avusese vedenii și apariții. 

În 1896, pe când Carl avea 21 ani, spiritul tatălui său, mort de curând, îl vizita, dându-i sfaturi importante. „Ceea ce mi s-a întâmplat atunci a constituit imboldul pentru viața mea viitoare”, spunea Carl Jung. Trăind realitatea experiențelor paranormale, Jung a continuat să devoreze literatura ocultă: l-a citit pe Paracelsus, pe Swedenborg, pe Mesmer… Iar după incidentul cu cuțitul și cu masa, Carl a hotărât să reia ședințele spiritiste cu Helene Preiswerk. Din aceste experiențe și-a alcătuit el, la 27 ani, disertația de doctorat, intitulată „Despre psihologia și patologia așa-numitelor fenomene oculte.” 

„Iluminarea” lui Carl Jung a avut loc însă după despărțirea de mentorul său, Sigmund Freud. Din 1913, timp de 6 ani zi și noapte, a fost terorizat de spirite, uneori ducându-l în pragul nebuniei. Sub pernă ținea un revolver încărcat, ca la nevoie să-și zboare creierii. „Uneori trebuia să mă țin de masă ca să nu mă dezintegrez”, scria el. Momentul critic s-a produs în 1916, când o invazie de spirite țipând și producând fenomene de Poltergeist a cuprins casa, de față cu toți locatarii. Dându-se duhuri ale strămoșilor, l-au încolțit pe Jung cu zeci de întrebări în latină. Nebunia s-a oprit doar atunci când Jung, căzut în transă trei zile, a produs prin „scriere automată” – sub dictarea spiritului lui Basilides, mare gnostic din sec. II d.Hr. – un tratat intitulat: „Șapte predici pentru morți”, în care morții îl inițiau în misterele ocultului.

Din acea perioadă a început Carl Jung să noteze toate experiențele sale paranormale. Așa a apărut „Cartea roșie”, păstrată în secret până-n 2009. În ea, Jung vorbește de Filemon, spiritul său călăuzitor care se materializa în forma unui bătrân cu aripi și coarne și-l însoțea în plimbările sale, instruindu-l în tainele spiritului. „E o ființă misterioasă, dar reală”, zice Jung. Povestește apoi despre călătoriile sale astrale, despre vizitele sale în lumea subterană, pretutindeni însoțit de un șarpe negru. „Declar fără ezitare că am fost martor al acestor fenomene și sunt pe deplin convins că ele sunt reale… chiar dacă nu le pot explica, nici nu le pot da o interpretare obișnuită.” 

Trăind în lumi paralele, Jung se cufundă tot mai mult în ocult. Investighează parapsihologia, alchimia, astrologia, budismul, yoga, energia I-Cing, chiar și OZN-urile. În 1958 publică un volum despre întâlniri cu misterioasele entități extraterestre. Investighează opt mediumi spiritiști și observă fenomenul levitației. „În trei ocazii l-am văzut pe Douglas Home ridicându-se cu totul de la pământ. Am urmărit atent fenomenul. Acesta poate fi explicat cel mai bine prin ipoteza spiritelor, decât prin calitățile subconștientului.”

Poate că cineva ar întreba: „La urma urmei, ce ne interesează detaliile vieții private a lui Carl Jung?” De ce? Pentru că experiența sa paranormală s-a condensat în sistemul său numit Psihologia Analitică care este în vogă în lumea psihologiei. Doar plecând de aici poți înțelege noțiunile abstracte prin care el tratează tulburările psihice. Altfel nu poți înțelege „subconștientul” său. Nu poți înțelege „Arhetipurile” lui decât dacă știi că Jung credea că sufletul este cu totul detașat de creier, că supraviețuiește trupului și se tot reîncarnează – așa l-a instruit spiritul – astfel acumulând în subconștient experiența miilor de strămoși. Pentru Jung, „subconștientul” nu mai este o magazie de frustrări și dorințe reprimate, ci o lume invizibilă de forțe spirituale care domină omul. El scria: „Demonii n-au dispărut, ci au luat o altă formă: au devenit forțe subconștiente spirituale. Așa numitele „forțe ale subconștientului sunt antagoniști periculoși care pot produce o devastare îngrozitoare a personalității. Teologul care suspectează subconștient a fi totuna cu diavolul, este considerabil mai aproape de adevărul psihologic.”  Iar „arhetipurile” lui nu sunt decât „fenomene spiritualiste primordiale, entități obiective, independente, străine de mine însumi, cu care împart trupul meu fizic… Ele subjugă voința”. La fel ca în Yoga, idealul jungian este „contopirea” sufletului cu aceste puteri oculte. În psihologia analitică, morala se destructurează, după exemplul vieții lui Jung: Zeci de ani, acesta își convinse nevasta s-o accepte sub același acoperiș pe „a doua sa nevastă”: asistenta sa, Antonia Wolff.  

Psihologia jungiană promite o experiență la fel de fascinantă ca și spiritismul. În cuvintele lui Sandor Ferenczi: „Ea nu este altceva decât ocultism deghizat în veșminte științifice.” 

La ora actuală, psihologia figurează printre cele mai seducătoare discipline. Psihologia în sine este o știință respectabilă și utilă, atâta vreme cât este „descriptivă”. Prin ea, ne cunoaștem pe noi și pe cei cu care ne intersectăm. Dar odată ce transgresează limitele observației și se avântă în „speculații” și tratamente după teorii îndoielnice, devine doar o filosofie fascinantă dar periculoasă, dată fiind originea malefică a multora dintre aceste concluzii și teorii. Biblia ne trage un semnal acut de a fi foarte prudenți cu ele, atunci când spune: În vremurile din urmă, unii se vor lepăda de credință, ca să se alipească de duhuri înșelatoare și de învătăturile dracilor, (1Tim.4:1

Este vital, pentru fiecare dintre noi, să distingem, printre multe lucruri interesante și adevărate, silueta „șarpelui cel vechi” care ne înșeală cu teorii fascinante. Episodul următor ne va ajuta la aceasta. Până atunci ți-am pus un documentar bogat pe tema de astăzi mai jos:

Documentar: Carl Jung, despre spirite, subconștient și arhetipuri „Spiritile sunt entități vii. Ele au suflet, o viață spihică – cea a strămoșilor; sau poți să le numești parte din sufletul ancestral.” Carl Jung, Zarathustra Seminar, p. 1401 „Am putea defini „subconștientul” ca pe o ființă psihică în noi înșine de care nu suntem conștienți.” Carl Jung, ETH, Page 224. „Etitatea psihică este la fel de reală ca și tine”. Carl Jung, CW 14, Para 753 „Actele parapsihologice sunt întrețesute cu stări spiritiste.” Carl Jung, Letters Vol. II, Pages 373-375 „Arhetipul – să nu uităm – este un organ parapsihic prezent în noi toți.” Carl Jung, CW 9i, Para 271 „Arhetipurile era și încă sunt forțe spiritiste vii ce trebuie luate în serios. Violarea lor aduce primejdii pentru suflet ce sunt cauzele tulburărilor neurotice și chiar psihotice. Carl Jung, CW 9i, Para 266 „Spiritele sau sufletele morților duc o activitate psihică identică cu cei vii…” Carl Jung, CW 9i, Para 38 „Demonii n-au dispărut ci doar au luat o altă formă: au devenit forțe spiritiste subconștiente.” Carl Jung, CW 10, Para 431 „Așa-numitele „forțe ale subconștientului” nu sunt concepte abstracte ce pot fi manipulate, ci antagoniști periculoși care pot produce distrugerea personalității. Teologul care bănuiește că sunt lucrările diavolului este semnificativ mai aproape de adevărul psihologic.” Carl Jung, CW 11, Para 659 „Filemon reprezenta o forță care nu era eu însumi. Am avut conversații cu el și mi-a spus lucruri la care nu mă gândisem. Am observat clar că era el cel care vorbea, nu eu. A fost o figură misterioasă pentru mine. Pe atunci îmi părea real, ca o personalitate vie. Mă plimbam prin grădină cu el și îmi era „guru”. Carl Jung, Memories, Dreams, Reflections, p. 183, „Diavolul este ceva înfricoșător, mai mare decât conștiința și decât voința omului…. Partea pe care o numim Diavolul locuiește în inimă, în subconștient.” Carl Jung, CW 10, Para 879,437; 5, Para 89 Bibliografie: Roderick Main, editor, Jung on Synchronicity and the Paranormal, 1998 Linda Kimgall, The Devil in Our Age of Apostasy: http://patriotsandliberty.com/lindas-… Sara Corbett, The Holy Grail of the Unconscious, 2009 https://www.nytimes.com/2009/09/20/ma… http://mossdreams.blogspot.com/2015/0… Francis X. Charet, Spiritualism and the Foundations of C. G. Jung’s Psychology, 1993 Jaime T. Licauco, Philippine Daily, Carl Jung’s fascination with the occult în Inquirer May 15, 2018 Claudia Richter, Carl Gustav Jung and the Ghosts https://www.peterlang.com/view/978363… http://carljungdepthpsychology.blogsp…

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here