Credite

PREZENTATOR Lucian Cristescu
PRODUCATOR Hope Discovery
PRODUCATOR EXECUTIV Andrei Badulescu
GRAFICA/ANIMATIE Andrei Badulescu/AVAMUV
ILUSTRATOR Stefan Pavel;
CAMERA Daniel Scripcariu
MUZICA  Gabriel Brasov
TEXT  Lucian Cristescu
REGIA  Attila Peli
Vezi mai mult

DESIGN SUNET Daniel Scripcariu
EDITARE Attila Peli
MULTUMIRI Irina Anghel, Florin Ghetu, Flavia Peli, Aritina Barbulescu, Cristian Magura, Cristina Cuncea, Mihai Bolonyi, Costin Banica, Petrica Cristescu
COPYRIGHT SPERANTA TV 2020

Transcript

În ultima decadă a secolului trecut, printre teologii liberali s-a născut un curent numit „minimalism biblic”. „Minimalism”, întrucât Bibliei i se creditează o minusculă valoare istorică. Minimaliștii consideră Vechiul Testament un produs folcloric relativ recent, datând probabil din secolele III sau II î.Hr. În consecință, ei contestă istoricitatea patriarhilor, a exodului din Egipt, existența judecătorilor,  unii chiar și existența regelui David… Ceea ce te nedumirește este faptul că minimalismul a apărut și se propagă într-o perioadă fecundă a arheologiei, când mărturiile vin să consolideze istoricitatea Bibliei. Voi trece în revistă doar câteva dintre cele mai evidente exemple, urmărind cronologia biblică.
Vezi mai mult

În 1887, țăranii egipteni au găsit la Tel el Amarna o bibliotecă de tăblițe cuneiforme, cu cca 300 de corespondențe diplomatice între Canaan și Egipt, datând din anii 1380-1360 î.Hr. Aceasta este perioada Exodului biblic. Ei bine: Tăblița EA 287 redă apelul disperat al mai marelui „Urusalimului”, adică Ierusalim, către faraonul Akenaton, anunțându-l că „Habiru” e pe punctul să cucerească întrega țară. „Hbr” e forma consonantică a cuvântului „Heber”, nume sub care erau cunoscuți urmașii lui Avraam Hebreul.

În 1896 la Teba, Egipt, arheologul Flinders Petrie descoperea Stela lui Merneptah. Ea datează din 1210 î.Hr, perioada judecătorilor. În ea, faraonul consemna: „Canaanul a fost jefuit. Israel este pustiit și nu i-a mai rămas nici sămânța”. Este cea mai timpurie mențiune a numelui Israel.

Pe zidurile templului lui Amon din Karnak, Egipt, se găsesc inscripțiile faraonului Șișac, datate în 926 î.Hr.. Ele descriu campania militară împotriva regelui Roboam. De asemenea, sunt menționate 43 de localități din geografia Bibliei.

În 1993 la Tel Dan, în Israel, este descoperită o piatră de bazalt datând din sec. IX î.Hr. Înscrisul menționează uciderea lui „Ahazia, regele lui Israel.” Și mai precizează că e „din casa lui David”.

În 1868 a fost găsită o piatră de bazalt negru. E „Piatra lui Meșa”, regele Moabului. Inscripția, din 840 î.Hr., îl menționează pe „Omri, regele lui Israel” ca inamic și contemporan cu Meșa.

Obeliscul negru al lui Salmanasar, din sec. IX, îl menționează pe „Iehu din casa lui Omri”.

Stela de la Tel Al-Rimah, din sec.VIII, îl descrie pe „Ioas din Samaria” cum „dă tribut lui Adad-Nirari, regele Asiriei”.

Tot din secolul VIII datează Analele lui Sargon II: „Am asediat și cucerit Samaria” se lăuda regele.

Prisma lui Senacherib, datând din 691 î.Hr., redă conflictul împăratului Asiriei cu regele lui Iuda: „Cât despre Hezechia, iudeul, el nu s-a supus jugului meu.” Surprinzător, Analele lui Esarhadon descriu moartea lui Senașerib, „ucis de fiii săi”, exact așa cum relatează Biblia.

În trecere, mai amintesc Monolitul Kurkh, Analele lui Tiglat Pileser, Cilindrul lui Asurbanipal, Rapoartele rațiilor babiloniene, Cronicile babiloniene și Cilindrul lui Cirus. Ele redau numele a cel puțin 50 de personaje din Vechiul Testament, contemporane cu monarhii pământului, între care: 14 regi ai lui Iuda și Israel, 5 faraoni și 19 regi ai țărilor vecine.  Cea mai uimitoare descoperire este, poate, cea din 1982, când săpături din Ierusalim au scos la iveală un tezaur de 51 de sigilii din lut ars, dintre care 26 aparțin personajelor biblice din vremea cuceririi Ierusalimului de către babilonieni. Între ele este sigiliul lui Ghedalia fiul lui Pashur, și al lui Baruh, secretarul și scribul lui Ieremia, profetul biblic.

Fiecare personaj din Vechiul Testament apare transliterat pe artefactele arheologice exact așa cum este în Biblia ebraică: silabă cu silabă, cu contra consoană. Iar ordinea cronologică a regilor este confirmată de arheologie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here